După închiderea fabricilor de la Vatra Dornei și Floreni apar inițiative de asociere pentru realizarea unor noi capacități de producție. Mirela Adomnicăi: E nevoie de asociere și solidaritate pentru ca micii fermieri să se dezvolte. Un număr de 158 de angajați de la fabricile de producție de la Vatra Dornei și Floreni vor fi concediați până la sfârșitul lunii august ca urmare a deciziei companiei Lactalis de a închide cele două capacități de producție ale La Dorna.
Directorul AJOFM Suceava, Mirela Adomnicăi, a declarat, luni, la Subiectul Zilei de la News Bucovina că instituția a fost notificată, joi, că urmează să procedeze la concedieri colective și că în aceste condiții a mers în zonă pentru a discuta cu agenția din zonă privind modul în care acești angajați urmează să fie consiliați în vederea găsirii unui nou loc de muncă. „Am fost și la Dorna Candrenilor, am vorbit și cu oamenii din Dorna. E o stare de spirit care m-a impresionat.
Oamenii sunt revoltați”, a spus Adomnicăi care a arătat că brandul își continuă existența și va fi produs în capacitățile din Alba și Covasna. Local: Peste 150 dintre cei 216 angajati ai fabricilor Dorna Lactate vor fi someri » Monitorul de Suceava - Marţi, 7 Iulie 2020. Unde-i strategia naţională, ca să nu mai importăm produse agricole? Industria alimentară a pierdut 30 de fabrici mari în ultimii 15 ani, iar 5.000 de locuri de muncă au fost şterse cu buretele.
Industria alimentară a pierdut 30 de mari fabrici de lactate, mezeluri, ulei sau zahăr în ultimii 15 ani, iar România importă alimente de 4 miliarde de euro. ♦ Industria alimentară înregistrează un deficit anual de 2,5 miliarde de euro, importurile de produse alimentare fiind de 2,6 mai mari decât exporturile ♦ Analiştii spun că pandemia şi criza economică ar putea fi o şansă pentru ca fiecare ţară să îşi dezvolte producţia proprie de lactate, panificaţie, ulei, mezeluri sau zahăr, pentru a depinde cât mai puţin de importuri ♦ În România însă, an de an se închid noi facilităţi de producţie, cel mai recent caz fiind în industria lactatelor, unde grupul francez Lactalis va pune lacătul pe două fabrici din Suceava.
Industria alimentară este evaluată la circa 50 mld. lei (10 mld. euro), ea având potenţial să crească puternic, ba chiar se dubleze la 100 mld. lei (20 mld. euro), însă doar cu investiţii masive din partea actorilor economici. „E necesară o organizare pe verticală a industriei alimentare, e nevoie ca materia primă să fie procesată local şi firmele româneşti să aducă valoare adăugată. Industria alimentară a pierdut 30 de mari fabrici de lactate, mezeluri, ulei sau zahăr în ultimii 15 ani, iar România importă alimente de 4 miliarde de euro. Cele mai vizibile branduri de lactate & branzeturi in online si pe Facebook in luna iunie 2020. Topul lunar al celor mai vizibile branduri in online si pe Facebook este realizat pe baza datelor ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei TreeWorks.
Topul acopera brandurile prezente in online in 30 de categorii. Datele pentru brandurile din categoria lactate & branzeturi sunt prezentate mai jos in 5 slide-uri, pentru fiecare indicator. Online visibility se refera la vizibilitatea online a brandurilor din categoria respectiva. Sunt agregate toate mentionarile, impartite pe cele 3 categorii: presa online, bloguri + forumuri, retele sociale. Horizons june 2020. Producătorii de lapte din întreaga lume sunt în pragul unei crize. Producătorii de lapte din întreaga lume se confruntă cu o criză existenţială în contextul în care au aruncat milioane de litri, au redus producţia şi au vândut vacile mai bătrâne, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.
În replică, guvernele au venit cu stimulente monetare care au oferit un sprijin pe moment, astfel că la bursa de la Chicago cotaţiile futures s-au dublat în ultimele două luni. Însă după ce ajutoarele guvernamentale vor înceta mulţi producători se vor confrunta din nou cu o alegere dificilă: să suporte pierderi sau să închidă ferma? Marinel Giol, proprietarul unei ferme de 40 de măgăriţe din Brăila, trimite o parte din producţia de lapte în Franţa, Anglia, Italia sau Germania. „Zilnic, colectăm 10 litri de lapte, iar un litru îl vindem cu 100 de lei. O măgăriţă costă acum 500-600 de. Fermierul Marinel Giol din localitatea Movila Miresii, judeţul Brăila, a cumpărat prima măgăriţă în urmă cu patru ani cu 1.000 de lei (210 euro), pentru a-i folosi laptele animalului să-şi trateze soţia de tuse.
Consătenii au început şi ei să-i ceară tot mai des lapte, astfel că antreprenorul s-a extins, iar acum deţine o fermă de 40 de măgăriţe, după o investiţie de circa 20.000 de euro. „Eu aveam măgar când eram mic şi ştiam că laptele animalului este foarte bun pentru tratarea tusei. Soţia mea s-a îmbolnăvit acum patru ani, am cumpărat o măgăriţă cu 1.000 de lei, iar după ce a băut laptele s-a făcut bine. Live. Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui – APRIL. Revoluţie pe piaţa laptelui de la 1 aprilie 2020: pe etichetă va scrie „Produs în România“ doar dacă 100% din materia primă e locală.
Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), spune că regulamentul 775/2018 al Comisiei Europene nu le va mai permite producătorilor din industria alimentară de la 1 aprilie 2020 să aibă pe eticheta produsului ca fiind fabricat în România în cazul în care acesta are şi 1% din materia primă fabricată în altă ţară.
De la 1 aprilie, mulţi vor alege să scrie pe etichetă „Produs în Uniunea Europeană“. „Până acum legea îţi permitea să spui că ai lapte românesc sau produs românesc dacă materia primă venea majoritar din România. Acum acest regulament schimbă total lucrurile. De exemplu, eu dacă aveam 99% lapte din România eram nevoit să apelez la un trader european. Puteam să aduc lapte din Ungaria fără să modific etichetele. Cum influențează sponsorizările TV intenția de cumpărare a consumatorului? Aflăm dintr-un studiu Starcom România. Sponsorizările TV au un impact pozitiv asupra mărcilor„Ecosistemul Emoțiilor și al Atitudinilor” – o nouă analiză dezvoltată de Starcom RomâniaAtașamentul emoțional față de brand consolidează o bază solidă de consumatori loialiPotrivirea perceptuală dintre brand și sponsorizare aduce, în medie, un boost de +11.1% în intenția de cumpărare Starcom România a realizat studiul Sponsorship Ad Impact, în care a fost măsurată asocierea și impactul a șapte emisiuni TV (atât emisiuni săptămânale de mare rating, cât și seriale difuzate zilnic) asupra mărcilor din următoarele categorii: frumusețe/machiaj, dulciuri, bere, băuturi răcoritoare necarbogazoase, retail și produse de curățenie.
În cadrul acestui studiu a fost creat și un nou instrument de analiză – Ecosistemul Emoțiilor și al Atitudinilor – care permite o măsurare statistică a sponsorizărilor ce generează emoții și schimbări de atitudini, influențând în final intenția de cumpărare. Ecosistemul Emoțiilor și al Atitudinilor Imaginea brand-ului. Coronavirus: sectorul agroalimentar. Topul celor mai vândute branduri de brânzeturi, o piaţă de 2,5 mld. lei anual. Hochland, brand deţinut de compania germană cu acelaşi nume, a fost anul trecut cel mai vândut brand din categoria brânzeturilor, arată datele companiei de cercetare de piaţă Euromonitor, care ia în calcul vânzările în valoare din retail.
Astfel, Hochland se menţine liderul pieţei de brânzeturi pe o piaţă unde vânzările au fost de peste 2,5 miliarde de lei anul trecut. Conform datelor companiei, Hochland a avut o cotă de piaţă de peste 22% în 2018. Pe locul doi în clasament s-a situat brandul Delaco, brand deţinut de grupul francez Savencia prin intermediul companiei Delaco Distribution. Podiumul este completat de brandul President, deţinut de grupul francez Lactalis, care deţine pe plan local LaDorna, Albalact, Rarăul şi Covalact. Conform estimărilor ZF, primele trei branduri, Hochland, Delaco şi President, au circa 40-50% din vânzările de brânzeturi în retail.
Datele Euromonitor arată că anul trecut vânzările au ajuns la 2,5 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de anul precedent. Ingredientele lactate au cea mai mare cerere pe fondul COVID-19, spun expertii - RO.aliment. „În ansamblu, industria mondială a produselor lactate rămâne puternică în ciuda impactului COVID-19.
Ca orice industrie, în prezent există provocări de depășit. Cu toate acestea, alimentele și nutriția rămân o prioritate și ne asigurăm că ne jucăm rolul de a continua să oferim lumii o nutritie a lactatelor cât mai eficienta. Există o mulțime de necunoscute pe măsură ce înaintăm, nimeni nu știe sigur cât timp va continua această situație, de aceea este important să continuăm să monitorizăm, să învățăm și să ne adaptăm și să jucăm rolul nostru în sprijinirea industriei lactate la nivel mondial, precum și a comunităților pe care le atingem ”, remarcă Rob Lilly, șeful marketingului global și comunicațiilor, sportului și stilului de viață activ la Fonterra. „În general, nutriția rămâne fundamentală pentru bunăstarea generală. Criza provoacă sectorul produselor lactate în moduri pe care nu le-a experimentat niciodată, inclusiv oferindu-i o responsabilitate morală mai mare. URL Sursa: Industria cărnii și lactatelor, plus 1 mld. lei datorită românilor reveniți în țară.
Napolact își lansează propriul magazin online. Clienții pot cumpăra dar și dona aici produse pentru Banca pentru Alimente Cluj. Din luna mai, clujenii își pot comanda produsele preferate Napolact online, accesând platforma Cumpărăturile făcute în mediul virtual au devenit fireşti și, astfel, FrieslandCampina România a dorit să ofere și clienților Napolact oportunitatea de a comanda online produsele lor favorite direct din magazinul din Cluj-Napoca.
Serviciul este valabil momentan doar pentru clujeni. MED newsletter ins mai 2020. Home - Solar Foods Ltd.